Gheorge Barbăscumpă, născut in 1927 in Bahrinesti, județul Bălți, Basarabia

În acest interviu Gheorge Barbăscumpă, născut in 1927 in Bahrinesti,  județul Bălți, Romania (astăzi Moldova), povestește despre bombardarea satului natal și împrejurimilor de către germani in 1941; despre haosul din sat in momentul apariției trupelor germane; despre violenta anti-evreiasca comisă de soldații germani și romani; despre capturarea și incarcerarea evreilor locali in lagarul de concentrare de lângă  Mărculești; despre condițiile dure de viață în lagăr; despre arestările și condamnările de după război ale localnicilor care au participar la împușcarea evreilor.

Q: Va rog sa-mi spuneti numele dumneavostra.

A: Gheorghe.

Q: Si de familie?

A: Barbascumpa.

Q: In ce an v-ati nascut?

A: In ’27.

Q: Unde?

A: Aici, in Bahranesti.

Q: Aici, in satul Bahranesti. Trebuie sa se auda numele satului.

 Spuneti-mi, erati in sat, aici, cand a inceput razboiul in 1941?

A: Da.

Q: Ce va amintiti de la inceputul razboiului, v-amintiti ce s-a intamplat cu evreii?

A: Pai da. Aici in Marculesti o bombardat acolo nemtii, una alta, acolo fugeau…ompuscat

casele…ei…o fost strasnic tare. Fugeau, se duceau incolo la stufarie. Era

unul care o venit de pe front cu munitii cu tot; avea un automat si ii impusca acolo

pe evrei; cum ei fugeau de vale carduri, apoi ii cosa asa pe toti.

Q: Dumneavostra ati vazut asta?

A: Da.

Q: Si va amintiti cum il chema pe omul acela?

A: D-apoi cum.

Q: Cum il chema?

A: Ilie Taranul. El a fugit de la razboi, o fugit cu tot cu munitie, acas’ cu tat cu

sarabanu, cu tate celea. Si o venit aicia, pe de sus la noi si bombarda si dincoace

cei care fugeau incolo de vale si se duceau la stufarie, la raut, apoi ii cosa asa ca

pe…cosa, picau jos tati, nu ajungeau dincolo de vale.

Q: Si dumneavostra unde erati? Cat de departe erati de el, atunci cand…?

A: Eram taman aicia, el impusca incolo, dar noi eram aici langa dansii, aicia, taman

aicia, nu departe. Aicia la noi e inalt si acolo...vedeam.

Q: Si ce s-a intamplat cu cadavrele acelea, cu trupurile lor?

A: Ce, o putrezit acolo pe pamant, o ramas asa.

Q: Nu va amintiti daca le-a ingropat cineva, daca...?

A: Daca de-asta nu stiu, dar erau asternuti acolo, asternuti erau acolo, tati si nu stiu

daca le-o strans cineva; c-apoi pe dansii i-o luat pe evrei, i-o strans pe tati, o facut

lagar in Marculesti, pe toti i-o bagat in lagar, care-o fost, care-o mai ramas apoi in

lagar, si-apoi o venit si i-o luat din lagarul asta si i-o dus mai departe, la valea

Nord, acolo era un lagar si i-o dus pe tati incolo, si mai departe nu stiu.

Q: Si i-ati vazut si in lagar?

A: Hm?

Q: I-ati vazut in lagar?

A: Da, i-am vazut in lagar.

Q: Ati vazut daca erau soldati care ii pazeau?

A: Da.

Q: Romani sau germani?

A: Romani.

Q: Si ati vazut sa-i bata sau sa-i omoare acolo in lagar?

A: Nu, nu-i batea, nu. Numai acela care o facut o prostie, cu automatul cela al lui

acolo, dar asa, nu-i batea, nu; ii scotea la plaholca acolo pe dansii, ca erau

niste case acolo si dormeau acolo; si i-o luat, nu mult tare timp o stat acolo si i-o

dus in partea cealalta.

Q: Si cu omul acela ce s-a intamplat dupa razboi mai tineti minte?

A: S-o intamplat...da cum. Dupa aceea, dupa o bucata de timp, l-o luat si pe aista

care o impuscat acolo, apoi l-o luat si l-o judecat pe 10 ani de zile, pentru ca o

facut prostii dintr-astea pentru ca o impuscat acolo, pe evrei acolo.

Q: Cine l-o judecat?

A: La Floresti l-o judecat si l-o trimis in Siberia; 10 ani de zile n-a fost acasa si apoi a

venit acasa, o stat 10 ani pentru asta numa’ ca el o impuscat…si apoi n-o stat mult

c-o murit, ca el era mai mare ca mine.

Q; Si va amintiti cand i-au adus soldatii romani si i-au impuscat in rapa, in vale langa

Marculesti?

A: Nu, n-o impuscat acolo deloc, nimica. Numa acela o facut aicia prostia ceia, dar

restul nu; o venit si o luat toti evreii astia si i-o dus in lagarul cela de colo...dar de

acolo nu stiu ce o facut, unde i-o dus, ce o facut nu stiu.

Q: Si lagarul cand l-au construit, cand l-au facut?

A : Da, prin ce an…’42-’43-’44 asa era, prin anii astia asa era.

Q: A durat mult, a tinut mult lagarul?

A: Nu, nu mult a tinut vreo 2 luni lagarul cela, apoi s-o desfiintat, apoi daca i-o dus

pe toti de aicia, apoi gata, acolo lagarul n-o mai fost.

Q: Aici in sat erau si familii de evrei?

A: Erau.

Q: Si cu ei ce s-a intamplat, tineti minte?

A: Nu s-o intamplat nimica, aicia dintr-ansii o fugit, s-o dus la Chisinau nu stiu pe

unde, care erau prin sate, care aveau magazine prin sate evreii, la noi erau multi

tare care aveau a lor magazine si nu aici din sat, apoi care i-o gasit i-o luat si i-o

trimis in lagar, tot in lagar i-o dus, aici la Marculesti.

Q: V-amintiti numele vreunei familii de evrei din sat?

A: Da, cam...da toate...mi-aminteam atunci...ei, nu tin minte, dar erau batrani aceia.

Q: Si puteti sa-mi mai spuneti o data cum il chema pe omul acela care i-a impuscat

pe evrei?

A: Ilie, Ilie Taranul, Taranul, asa familia lui Taranul, si Ilie; tati il stiau pe dansul ca

asta era nebun tare.

Q: Oamenii din sat ce spuneau?

A : A, ce spuneau ? Spuneau ca de ce impusca asa intr-aiurea daca acela ii tat om si

are suflet si trebuie sa traiasca ; el o zis ca nu, o impuscat ; c-apoi nu mult o durat

pana ce l-o arestat si l-o judecat si l-o trimis in Siberia.

Q: Multumesc frumos.

Acest interviu a fost realizat in 2004 în cadrul United States Holocaust Memorial Museum's Moldova Documentation Project

Versiunea video aici https://collections.ushmm.org/search/catalog/irn517833